Cartierul Tineretului

Pe un grup de facebook al băcenilor, domnii Traian Alb și Florin Enache au pus degetul (sic!) pe o rană deschisă a acestui mai demult cochet sătuc, devenit în mare parte un ghetou al Clujului, unde nu s-a respectat în ultimii ani mai nimic. Ex-primarul comunei a dat autorizații fără cap și coadă mafiei imobiliare din zonă, care face ce vrea pe șantierele proprii, cu lucrări nepredate cu anii ca sa nu poată fi trași la răspundere, și unde viitorul locuitor este ultimul pe lista priorităților.  Nimeni nu dă doi bani pe comunități, doar în campanie, ca acum, politicienii scot pe tapet idei propuse de cetățeni.

Cartierul este numit acum Tineretului, după ce a fost cunoscut inițial drept complexul rezidențial Europort (după numele firmei lui Nicolae Badiu și Radu Căciulă, care l-a dezvoltat), iar apoi a preluat denumirea proiectului ratat de Emil Boc în dealul Lomb, după asocierea cu omul de afaceri Pászkány Árpád. Din blocurile mai vechi ale străzii Jupiter peste jumătate din vecinii mai serioși au plecat deja, ori au vândut, ori și-dat spre închiriere apartamentele.

În momentul de față, locatarii se simt de multe ori ca și cum ar trăi într-un cămin studențesc cu chefuri, dezordine, pentru că nimeni nu are grijă de nimic, că doar nu e blocul lui – el este doar în trecere… Cea mai mare problema este că legea nu este aplicată față de constructori, și când se dau autorizațiile, sunt date exact cum vor aceștia, adică pe profit maxim: fără spatii verzi sau locuri de joacă, fiecare metru pătrat fiind construit spre profit maxim. Și până acum, percepția oamenilor este că primăria Baciu a fost părtașă la jocul acestei mafii imobiliare.

În replică la această postare de pe facebook, vice-primarul cu atribuţii de primar din Baciu, Balázs János, a intervenit, precizând că „în ultimele 15 luni s-au luat măsuri pentru corectarea și ameliorarea greșelilor din trecut. Eu vreau să continui pe aceasta linie, pentru îmbunătățirea calității vieții oamenilor din zonă. Orice stradă nouă sau orice grup de locuințe noi necesită un PUZ, care are avizul Consiliului județean, și care se aprobă ulterior în Consiliul local”.

Nu vine un anumit domn inginer să decidă. Floreștiul categoric nu este un exemplu de succes din acest punct de vedere. Stă în puterea dumneavoastră să alegeți în așa fel încât cartierul nou din Baciu să nu devină o copie a Floreștiului.

După ce și-a făcut puțin campanie, dl Balázs și-a mai amintit, retoric: „oare cine a cerut un aviz de la Consiliul județean pt. suspendarea construcțiilor de locuințe colective? Și asta nu s-a întâmplat în ultimele 15 luni. Poate îl întrebați pe domnul arhitect șef cine i-a cerut acel aviz. Da, pe vremea aceea eram viceprimar fără atribuții de primar, și da … mi-am cules „roadele” cu vârf și îndesat pentru acea inițiativă. Viceprimarul nu dă aviz de oportunitate, și nu are atribuțiile necesare pentru a porni ceva în acest domeniu. Nu am girat nici oportunitatea construcției, nici recepția lucrărilor și în niciun caz nu mă vad ipocrit”.

În ceea ce privește acel aviz negativ, dacă era atât de simplu și previzibil, oare de ce nu l-a cerut altcineva?

Percepția oamenilor este că haiduciile imobiliare din zonă s-au petrecut din interesul dezvoltatorilor hrăpăreți aliniați în spatele președintelui CJ Cluj (el însuși un „dezvoltator”) și cu complicitatea autorităților locale din Baciu! Dar nici Consiliul județean și nicio altă autoritate locală nu a putut determina constructorii să termine zidul de sprijin de pe strada Saturn și să finalizeze blocul părăsit unde se adună vagabonzii Baciului!

Cartierele de blocuri

Satul Baciu a fost atestat documentar sub numele Boach încă din anul 1263, majoritatea locuitorilor săi fiind iobagi. Primul recensământ oficial, efectuat în perioada 1784-1787, a relevat faptul că aici existau 81 case și 483 de locuitori. Comuna actuală se compune din 7 sate situate în zona Dealurilor Clujului, pe stânga râului Nadăș.

Din punct de vedere etnografic, comuna Baciu face parte din Țara Călatei. De asemenea, pe teritoriul comunei se află și kilometrul 0 al județului Cluj. Acesta se găseşte la marginea satului Popeşti, menționat încă din secolul al XIII-lea, când moșia din jurul unei mici așezări de rândași a fost cumpărată de un preot. Acum Baciu se vrea un cartier de blocuri.

Marele Oraș ia din zona periurbană tot ce ține de dezvoltare, extrage de aici terenurile bune pentru spații logistice, și exportă blocuri. Blocuri și hale, respectiv nivele diferite de impozitare. „Noul” cartier al Tineretului a devenit doar un dormitor al Clujului și tinde sa devină un nou Florești. Cu diferența că majoritatea tinerilor, ca și familiile care au locuit la început aici fie au vândut, fie doresc să vândă, fie și-au închiriat locuința deoarece nu găsesc cumpărători la prețul cerut.

Motivele sunt multiple, dar cel principal, în toate aceste migrări din „noul” cartier este urbanismul sălbatic (numit aici şi urbanism de pe deal) exportat de Cluj – construcția de blocuri gigant, fără vreo noima arhitecturală, fără spatii verzi, grădinițe, unități medicale (noroc cu câte-o farmacie și câte un cabinet stomatologic!), școli, parcuri, spații de joacă pentru copii. Cu locuri de parcare limitate, locuri de plimbare cu bănci de odihnă și posibilități de distracție limitate.

Revenind la politică, n-ar fi rău pentru candidații la Primărie să arunce un ochi și prin acest cartier, chiar dacă e asfaltat deja, iar limitele primarilor se reduc la asfaltări. Dar oamenii mai au și alte nevoi, și ca să încheiem într-o notă optimistă cu politichia, iată ultimul banc – ştiți de ce migrează atâția politicieni de la PSD la PNL? Simplu: simbolul PNL este o săgeată de la stânga la dreapta.