Un pod prea apropiat

Timpul este cea mai prețioasă resursă, iar observația aceasta se datorează vârstei. Doar când devin conștienți că timpul le este (tot mai) limitat, oamenii ajung să țină cont de această resursă: când citesc un articol, când circulă prin oraș… și ajung să facă accidente ca să câștige 2 secunde, să fie mai repede undeva, indiferent unde – poate chiar ca să stea la o altă coadă sau dop în trafic.

Și străzile unui oraș au limitele lor, limite sesizabile mai ales când numărul de mașini se dublează într-un timp scurt. În plus, le mai găsim şi noi pseudo-limitări, cum ar fi podeţe care le strangulează. Este cazul micului pod de la Petrom-ul situat la ieşirea din Cluj spre Zalău. Acest podeţ este amplasat pe o arteră unică în Europa: pe partea dreaptă, de la Petrom încolo, teritoriul ţine de primăria Baciu, o tăbliţă semnalizând ieşirea din Cluj.

Pe partea stângă cum ieşi din oraş, drumul și terenurile din preajma sa ţin, administrativ vorbind, de municipiul Cluj-Napoca. Asta deoarece la privatizare, cei de la Napolact și-au dorit ca terenurile și clădirile lor să fie în intravilanul metropolei – probabil ca să vândă şi potenţialul imobiliar, nu doar afacerea cu lactate. Dar să revenim la podeţul cu pricina. Acesta era văzut de primarul marelui oraş de pe Someşul Mic drept „vinovat” cu strangularea circulației la ieșire din Cluj.

Deja traficul la intrare/ieșire e dezastru, însă doar din cauza acestui podeț și a altor câteva chestiuni ușor de rezolvat, nu din cauză că nu sunt ei, edilii, în stare să facă drumuri alternative. Ce s-a întâmplat la podeț poate fi doar o gura de aer pentru trafic, și nu o soluție reală – cu atât mai puțin una definitivă, care să rezolve situația zonei. Potrivit DRDP Cluj,

În ceea ce privește extinderea podului existent la patru benzi, este necesară elaborarea unei Expertize Tehnice și a unui Proiect Tehnic de execuție.

Poate peste vreo 5-10 ani, când vor începe (că momentul în care se vor termina nu se știe niciodată) lucrările la Centura Metropolitană. Să reluăm evoluția lucrărilor la acest podeț prea apropiat de Cluj pentru a putea degaja prea mult circulația:

  1. S-a renovat podul „responsabil” cu strangularea circulației, prin îngustarea trotuarelor cu 50 cm. Astfel a fost posibilă apariția, printr-o foarte strânsă aproximare, a încă unei benzi de circulație. Aceasta este precum locurile de parcare din primăria Cluj: 3 mașini pe 2 locuri. Dacă deschizi ușa unei mașini, o lovești pe cea parcată pe locul vecin.
  2. Trasarea unei noi benzi, după cum puteți vedea din imaginile alăturate.
  3. Mutarea stației de autobuz de după Petrom în dreptul stației de carburanți, pentru a nu mai strangula iar circulația 25-30m mai încolo.

Ce avantaje are noua trasare pentru conducătorii auto grăbiți?  Acum aceștia au 3 variante, după ce alimentează de la Petrom și vor să revină în oraș. Intră pe banda de făcut stânga spre spațiul logistic Roxer (fostul CLF) sau spre Salice – în timp ce înainte de trasare aveau obligatoriu la dreapta, și erau nevoiți să întoarcă după trecerea de pietoni.

Acolo s-ar impune un mic giratoriu, dar asta ar presupune și mutarea trecerii de pietoni, deci nu se poate. Să tragi linii pe asfalt e simplu, mai greu e să modernizezi (să refaci) un pod. CNAIR a făcut prin sucursala sa DRDP Cluj o lucrare care ulterior va fi refăcută, după ce (anul viitor) va demara lărgirea podețului:

La podul de pe DN 1F, km 4+918, peste Valea Seacă, pe Calea Baciului, DRDP Cluj a efectuat, în regie, lucrări de sistematizare și îmbunătățire a condițiilor de trafic prin înlocuirea și repoziționarea bordurilor degradate, rezultând lărgirea părții carosabile în zona podului, la 3 benzi, scopul fiind acela de a fluidiza traficul rutier.

Oricât am vrea să nu fim cârcotași și să apreciem realizările administrației (colindița nu-i mai multă, să trăiască cine-ascultă!), nu putem să nu remarcăm că toată aceasta desfășurare de forțe a DRDP Cluj a fost posibilă când a venit vorba de acest podeț (poate fiindcă este la ieșirea din Cluj?), dar nu s-a putut face nimic pentru a ușura ieșirea din Baciu.

S-a tot vorbit de soluții, de semafoare inteligente, care însă nu au încă toate aprobările necesare, adică pe 18 septembrie a venit avizul de la CNAIR, abia în octombrie au ajuns documentele în format electronic, astfel că Primăria Baciu a reușit să depună la Direcţia Regională Cluj Drumuri şi Poduri toate actele necesare obţinerii autorizaţiei de construire pe Drumul Naţional. Întrebarea rămâne: cu podeţul s-a rezolvat într-o săptămână, între două tururi de alegeri prezidențiale. Cu semafoarele de ce nu se poate, de ani de zile?