Hai, poftiți la vot!

Noi lucrări edilitare în Baciu: CNAIR, prin DRDP Cluj, a atribuit la sfârșitul lunii trecute contractul de proiectare și execuție pentru lucrările de lărgire a podețului de pe DN 1F, care stătea să se surpe după ce i-a mai fost atribuită o bandă pe sensul de la ieșire din Cluj.

Cu mare grabă, s-a şi dat ordinul de începere a lucrărilor către asocierea câștigătoare: este vorba de grupul de firme City Group SRL, din Hereclean, judetul Sălaj (că tot avem ministru al transporturilor sălăjean), alături de Total Construct SRL, din Beclean, județul Bistrița-Năsăud. Preţul lucrării este de aproximativ un milion de lei. Licitația a avut loc în luna mai, dar nu s-a reușit stabilirea unui câștigător.

De ce atâta grabă acum, vorba ardeleanului? Păi, azi-mâine vin alegerile, mai sunt doar două săptămâni, și blazarea pare să se fi așternut atât pe candidați, cât și pe alegători, după ce-au trecut de faza pe poze cât și de cea „pe vorbe”.

Potențialii aleși au umblat pe străzi și au bătut pe la porți, purtând dialoguri „deschise și constructive”cu alegătorii. Au scos problemele fiecărei localități, expuse de cetățeni, din sertar (unde așteptau bine-mersi), și le-au pus în gură și le-au recitat frumos, în speranța de a fi ei cei puși să decidă tot. Lumea tace și-i ascultă, îi privește cu speranță și neîncredere – sentimente amestecate. Marea curiozitate și mica surpriză este ce se va întâmpla la vot.  Partidele clasice (PSD, PNL și UDMR) mizează pe o slabă participare, așa că au făcut blat în Parlament pentru un singur tur, care avantajează primarii în funcție.

S-au stabilit deja și „iepurii”, și viitoarele alianțe: PSD cu Pro România, PNL cu USR-PLUS sunt cele de care știm și noi, probabil se mai joacă și alte cărți. Între timp, guvernul Orban a alocat 200 milioane de lei instituțiilor media ca să-i susțină propaganda sanitară. Pentru a-i sensibiliza pe oameni „să poarte mască ca să arate că le pasă”, indiferent ce cred despre viitoarea dictatură sanitară pe cale de instaurare.

Ce șanse mai au alegătorii să-i mai bage cineva în seamă după ce trece momentul alegerilor? Citiți opinia mea „proprie și personală” pe cluj.pro.

Cartierul Tineretului

Pe un grup de facebook al băcenilor, domnii Traian Alb și Florin Enache au pus degetul (sic!) pe o rană deschisă a acestui mai demult cochet sătuc, devenit în mare parte un ghetou al Clujului, unde nu s-a respectat în ultimii ani mai nimic. Ex-primarul comunei a dat autorizații fără cap și coadă mafiei imobiliare din zonă, care face ce vrea pe șantierele proprii, cu lucrări nepredate cu anii ca sa nu poată fi trași la răspundere, și unde viitorul locuitor este ultimul pe lista priorităților.  Nimeni nu dă doi bani pe comunități, doar în campanie, ca acum, politicienii scot pe tapet idei propuse de cetățeni.

Cartierul este numit acum Tineretului, după ce a fost cunoscut inițial drept complexul rezidențial Europort (după numele firmei lui Nicolae Badiu și Radu Căciulă, care l-a dezvoltat), iar apoi a preluat denumirea proiectului ratat de Emil Boc în dealul Lomb, după asocierea cu omul de afaceri Pászkány Árpád. Din blocurile mai vechi ale străzii Jupiter peste jumătate din vecinii mai serioși au plecat deja, ori au vândut, ori și-dat spre închiriere apartamentele.

În momentul de față, locatarii se simt de multe ori ca și cum ar trăi într-un cămin studențesc cu chefuri, dezordine, pentru că nimeni nu are grijă de nimic, că doar nu e blocul lui – el este doar în trecere… Cea mai mare problema este că legea nu este aplicată față de constructori, și când se dau autorizațiile, sunt date exact cum vor aceștia, adică pe profit maxim: fără spatii verzi sau locuri de joacă, fiecare metru pătrat fiind construit spre profit maxim. Și până acum, percepția oamenilor este că primăria Baciu a fost părtașă la jocul acestei mafii imobiliare.

În replică la această postare de pe facebook, vice-primarul cu atribuţii de primar din Baciu, Balázs János, a intervenit, precizând că „în ultimele 15 luni s-au luat măsuri pentru corectarea și ameliorarea greșelilor din trecut. Eu vreau să continui pe aceasta linie, pentru îmbunătățirea calității vieții oamenilor din zonă. Orice stradă nouă sau orice grup de locuințe noi necesită un PUZ, care are avizul Consiliului județean, și care se aprobă ulterior în Consiliul local”.

Nu vine un anumit domn inginer să decidă. Floreștiul categoric nu este un exemplu de succes din acest punct de vedere. Stă în puterea dumneavoastră să alegeți în așa fel încât cartierul nou din Baciu să nu devină o copie a Floreștiului.

După ce și-a făcut puțin campanie, dl Balázs și-a mai amintit, retoric: „oare cine a cerut un aviz de la Consiliul județean pt. suspendarea construcțiilor de locuințe colective? Și asta nu s-a întâmplat în ultimele 15 luni. Poate îl întrebați pe domnul arhitect șef cine i-a cerut acel aviz. Da, pe vremea aceea eram viceprimar fără atribuții de primar, și da … mi-am cules „roadele” cu vârf și îndesat pentru acea inițiativă. Viceprimarul nu dă aviz de oportunitate, și nu are atribuțiile necesare pentru a porni ceva în acest domeniu. Nu am girat nici oportunitatea construcției, nici recepția lucrărilor și în niciun caz nu mă vad ipocrit”.

În ceea ce privește acel aviz negativ, dacă era atât de simplu și previzibil, oare de ce nu l-a cerut altcineva?

Percepția oamenilor este că haiduciile imobiliare din zonă s-au petrecut din interesul dezvoltatorilor hrăpăreți aliniați în spatele președintelui CJ Cluj (el însuși un „dezvoltator”) și cu complicitatea autorităților locale din Baciu! Dar nici Consiliul județean și nicio altă autoritate locală nu a putut determina constructorii să termine zidul de sprijin de pe strada Saturn și să finalizeze blocul părăsit unde se adună vagabonzii Baciului!

Cartierele de blocuri

Satul Baciu a fost atestat documentar sub numele Boach încă din anul 1263, majoritatea locuitorilor săi fiind iobagi. Primul recensământ oficial, efectuat în perioada 1784-1787, a relevat faptul că aici existau 81 case și 483 de locuitori. Comuna actuală se compune din 7 sate situate în zona Dealurilor Clujului, pe stânga râului Nadăș.

Din punct de vedere etnografic, comuna Baciu face parte din Țara Călatei. De asemenea, pe teritoriul comunei se află și kilometrul 0 al județului Cluj. Acesta se găseşte la marginea satului Popeşti, menționat încă din secolul al XIII-lea, când moșia din jurul unei mici așezări de rândași a fost cumpărată de un preot. Acum Baciu se vrea un cartier de blocuri.

Marele Oraș ia din zona periurbană tot ce ține de dezvoltare, extrage de aici terenurile bune pentru spații logistice, și exportă blocuri. Blocuri și hale, respectiv nivele diferite de impozitare. „Noul” cartier al Tineretului a devenit doar un dormitor al Clujului și tinde sa devină un nou Florești. Cu diferența că majoritatea tinerilor, ca și familiile care au locuit la început aici fie au vândut, fie doresc să vândă, fie și-au închiriat locuința deoarece nu găsesc cumpărători la prețul cerut.

Motivele sunt multiple, dar cel principal, în toate aceste migrări din „noul” cartier este urbanismul sălbatic (numit aici şi urbanism de pe deal) exportat de Cluj – construcția de blocuri gigant, fără vreo noima arhitecturală, fără spatii verzi, grădinițe, unități medicale (noroc cu câte-o farmacie și câte un cabinet stomatologic!), școli, parcuri, spații de joacă pentru copii. Cu locuri de parcare limitate, locuri de plimbare cu bănci de odihnă și posibilități de distracție limitate.

Revenind la politică, n-ar fi rău pentru candidații la Primărie să arunce un ochi și prin acest cartier, chiar dacă e asfaltat deja, iar limitele primarilor se reduc la asfaltări. Dar oamenii mai au și alte nevoi, și ca să încheiem într-o notă optimistă cu politichia, iată ultimul banc – ştiți de ce migrează atâția politicieni de la PSD la PNL? Simplu: simbolul PNL este o săgeată de la stânga la dreapta.

Câte primării a pierdut deja PSD în Cluj

Unele bătălii se pierd înaintea primei salve de tun. Este cazul alegerilor locale din 2020, pe care, cel puțin la Cluj, PSD le-a pierdut cu mult înainte de începerea campaniei. Acum doar trage linie: nu se știe câte primării va mai câștiga prin comunele din județ, dar a pierdut deja 15 primari, care candidează pentru alte partide.

Și-a numit târziu un alt președinte interimar la organizația din Cluj, după bistrițeanul Liviu Alexa și maramureşanul Gheorghe Simon, revenind fostul senator Alexandru Cordoș. Așa se face că și-au desemnat târziu candidații și, abia recent, s-au apucat să facă și curățenie în ogradă.

Astfel, PSD a solicitat emiterea ordinelor de încetare a mandatelor primarilor care s-au înscris în alt partid decât cel în care au fost aleși pentru alegerile locale din septembrie. Cu această ocazie s-a aflat și cifra „dezertorilor”: nu mai puțin de 15 primari în funcție, aleși pe listele PSD, candidează pentru alte partide.

Este și cazul localității Baciu, unde fostul primarul Ioan Mureșan candidează pentru Pro România, chiar dacă autoritățile electorale au decis că nu va putea ocupa funcția, în caz că va câștiga competiția – dar poate avea rol de locomotivă pentru lista de consilieri. Un alt nume celebru este cel al turdeanului Cristian Matei, exclus din PSD la finalul anului trecut. Nici actualul vice-primar cu atribuţii de primar din Baciu nu este străin de această situaţie, şi Balázs János fiind exclus din PSD.

Ceilalţi 13 sunt, după cum au transmis social-democrații printr-un comunicat de presă, următorii: Morar Costan (Municipiul Dej), Făgădar Nicolae (Com. Aiton), Cighir Ana (Com. Așchileu), Moldovan Ana Liliana (Com. Ceanu Mare), Rus Simon-Casian (Com. Cuzdrioara), Costea Gabriel-Victor (Com. Feleacu), Moncea Ioan (Com. Jichișu de Jos), Giurgiu Aurel (Com. Luna), Zelencz Roland-Tiberiu (Com. Mica), Oltean Dumitru (Com. Mintiu Gherlii), Ghic Viorel (Com. Mărișel), Fartan Ioan (Com. Sânmărtin), Fărgaciu Călin-Stelian (Com. Sândulești).

În concluzie, atât potențialul de şantaj, cât şi cel de alianţă al PNL este astăzi mai mare decât al PSD  – în ultimele șase luni, liberalii au supt (sau au absorbit?), din toată ţara, peste o sută de primari de la PSD. Compromisă de Dragnea, social-democraţia nu a găsit încă soluţii să se reinventeze. Alte proiecte alternative de stanga nu au prins pe fondul unui anticomunism prelungit, plus retorica anticorupţie confiscată de lumea bună care mai nou se face că nu vede drenajul PSD spre PNL. 

Cât despre cei care își fac iluzii că un trio PNL (județ-municipiu-comună suburbană) ar fi în avantajul celor din Baciu, ar fi bine să arunce o privre spre Florești. Acolo acest trio ar fi trebuit să funcționeze din plin, dar a (con)dus, de fapt, la un mic haos imobiliar, comuna-dormitor funcţionând ca o supapă a cazanului clujean sub presiune. Singura șansă a băcenilor ar fi să lupte prin ei înșişi dacă vor să realizeze ceva durabil în comuna lor.