Ce știe dl. Boc și nu știm noi

Acum câteva zile primarul Boc s-a lăudat că știe că toți știu (sic!) de ani de zile despre podul care îngustează traficul spre Baciu, dar nimeni nu face nimic  (dublă negație, dublu sic!):

Poate se vor debloca și acolo la Compania de Drumuri Naționale, la podețul de la Petrom, de pe Calea Baciului, unde te îngustezi instant. Vii și dai într-un podeț care ține de Drumurile Naționale. De trei ani de zile tot facem demersuri și tot ne amână. Asta mă enervează în România…

…și discursul populist continuă pe aceleași coordonate. Un filozof ca Socrate, care iubea paradoxurile, a preferat s-o spună pe scurt: știu că nu știu nimic. Ce a demonstrat dl. Boc (absolvent, printre altele, și de filozofie) prin această scurtă alocație a fost că tot ce știe despre Cluj se oprește înainte de podețul de la Petrom, unde circulația se îngustează din cauză că nu mai sunt două benzi pe sens, nu de altceva…

Iar lărgirea podețului n-ar face altceva decât să mute problema 25-30 metri mai încolo, la trecerea de pietoni de celalaltă parte a Petrom. Cum se cheamă asta, micro-management, sau micro-administraţie? Dar în Republica Simulată România, toți, dar absolut toți edilii sunt campioni la sportul tipic, deprins de la tov. Petrov și alții ca el: pasarea responsabilității.

Alții sunt vinovați, nu ei. Da, traficul e dezastru, însă doar din cauza acestui podeț și a altor câteva chestiuni ușor de rezolvat, nu din cauză că nu sunt ei în stare să facă drumuri alternative.

Exact asta mai lipsea acum, în prag de iarnă – lucrul la podețul de după Petrom și restricționarea traficului pe un singur sens prin alternanță, și sigur că s-ar fi găsit un semafor mai mult sau mai puțin inteligent pentru asta…

Iar până la urmă, oricât ar vorbi primarii de orașe sau comune de poduri, podețe, semafoare inteligente și alte bazaconii salvatoare, realitatea este că edilii devin tot mai străvezii în discurs şi interese. Iar câtă vreme nu vine un investitor privat să le ceară deblocarea circulaţiei, aceştia nici că vor mai face excepţii precum în Sopor, unde au promis PUZ de la zero pentru un cartier modern.

Pentru că şi în politică e precum în reclama aceea veche de la Adidas Torsion: dacă vrei, poţi! Dacă nu, inventezi podeţe vinovate, ca să vadă lumea că te pricepi… sau nu?

Autostrada ca refugiu?

Bine că are comuna Baciu nod de autostradă, ca să poţi (încerca) să fugi pe  după el. În cursul zilei de marți, una cu multe maşini de poliție ieșite pe traseu (acţiune a IPJ Cluj) poliţiştii din Baciu au remarcat în trafic un bărbat de 50 de ani care, la vederea autospecialei, a renunţat la manevra de schimbare a direcţiei de deplasare şi a demarat spre ieşirea din comună, pe sensul de deplasare Cluj-Napoca spre Zalău.

Potrivit comunicatului IPJ Cluj, poliţiştii de la Secţia 3 Baciu au pornit în urmărirea şoferului din maşina suspectă, ajungându-l pe DN 1 F în apropierea sensului giratoriu de la intrarea pe autostrada A3 Nădăşelu. IPJ Cluj transmite că:

În urma verificărilor efectuate, poliţiştii au constatat faptul că bărbatul aflat la volan avea dreptul de a conduce suspendat, iar la solicitarea făcută de poliţişti, prin care i s-a cerut să-i însoţească la sediul unităţii de poliţie, acesta a refuzat devenind recalcitrant, fapt care a impus imobilizarea şi încătuşarea bărbatului.

Bărbatul a fost reținut pentru o perioadă de 24 de ore, urmând ca la expirarea acesteia, să fie prezentat în faţa magistraţilor în vederea dispunerii altei măsuri preventive. Ieri, 15 octombrie, polițiști au organizat 228 de acțiuni, pentru prevenirea faptelor antisociale şi menţinerea ordinii şi siguranţei publice. Potrivit comunicatului IGPR:

Acțiunile pentru siguranța comunității de ieri au avut ca rezultat depistarea a 23 de  urmăriți și prinderea în flagrant delict a 126 de persoane. În trafic, pentru neregulile rutiere, peste 420 de conducători auto au rămas fără permis. De asemenea, au fost dispuse 61 de măsuri preventive.

În trafic, poliţiştii rutieri au constatat 113 infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice. În cazul a 428 de conducători auto s-a reținut permisul de conducere, pentru abaterile constatate, fiind retrase și 241 de certificate de înmatriculare. Citiţi comunicatul complet aici.

 

Comunităţi şi naţionalism local în Clujul contemporan

Acest articol este un ciot, după cum spune adesea enciclopedia electronică Wikipedia. Un articol de presă (fie ea și locală, adică relativ minoră) conține câteva informații de moment, nu adevăruri absolute. Aceste informații pot fi mai mult sau mai puțin actuale și se pot adresa unor categorii diferite de cititori: unii mai avizați, alţii mai puţin… Dar cum și cei mai putin avizați au dreptul la informare, articolele pot conține informații detaliate sau nu, și așa mai departe.

Județul Cluj are 5 municipii, un oraș și 74 de comune. Municipiile se știu, orașul este Huedin, iar în 1989, era cât pe ce ca și Gilăul să devină oraș, aproape că avea condițiile (liceu, etc) dar edilii au decis că fondurile rurale pentru infrastructură sunt mai ușor de accesat, așa că au stat ce-au stat, au analizat și-au rămas comuna de pe locul 4. Din cele 74 de comune, primele trei sunt Floreşti, Apahida şi Baciu și Gilău – iar toate trei au crescut ca urmare a suburbanizării (extinderii) Clujului.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Apahida se cifra atunci la 10.685, iar cea a comunei Baciu la 10.065 de locuitori. Foarte probabil că azi cifra locuitorilor a crescut în ambele comune.  După (de)căderea naționalismului, acesta a fost înlocuit de patriotismul local, care funcționează şi-n localităţile cu 400.000, ca şi-n cele cu 10-15.000 de locuitori. Și asta e bine, pentru că oamenii ajung să îndrăgească locurile unde trăiesc, chiar dacă acestea sunt la periferia marilor orașe și, ca atare, își petrec tot mai mult timp în trafic, pe măsură ce oraşul înghite suburbie după suburbie.

De remarcat însă, în paralel cu patriotismul local, un curent care se manifestă tot mai mai explicit în rândurile românilor, care în ultimul secol au fost oarecum privilegiați, în Ardeal, față de maghiari sau germani – cel puţin în privința accesului la funcții administrative și față de prezența limbii române în spațiul public și în media de stat. Mai ales pe facebook şi în media online apar postări și articole al căror laitmotiv îl constituie ideea (încă nu foarte elaborată) conform căreia ardelenii și bănățenii ar prospera și europeniza mai bine dacă influențele și ingerințele Bucureștiului în „treburile interne” ale Transilvaniei ar fi mai reduse.

Acest curent se numeşte transilvanism, şi nu diferă foarte mult de certurile pe internet (și pe stadioane) purtate de suporterii unor echipe de fotbal din București cu cei din Ardeal, cu ocazia meciurilor dintre ele. Asistăm așadar la un curent recuperare a valorilor și a trecutului transilvan multicultural de către noi, românii? Sau sunt fărâme rămase dintr-un trecut naţionalist?

Părerea – subiectivă, desigur – a autorului este că există un spirit al provinciei care se pierde în toată disputa asta minoră: Ardeal versus România, marele Oraș versus Capitala, comuna mare 2 versus comuna mai mică 3, şi aşa mai departe. Care-ar fi acest „spirit”? Sub aspect moral, unul de așezare sănătoasă și responsabilă, până la austeritate chiar. Una prosperă, desigur, dar o bogăție de ansamblu, nu una ostentativă. În niciun caz un lux opulent, care să intre în contrast cu sărăcia celorlalți.

Privit în această lumină, transilvanismul, ca orice altă formă de patriotism local,  nu este altceva decât o persuasiune la adresa ardelenilor, pentru a-i convinge că sunt superiori „sudiştilor” şi că ar fi cazul să se rupă de ei. Însă, potrivit psihologului Daniel David de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca, astăzi nu mai există diferenţe majore între provinciile istorice din punct de vedere al valorilor psihoculturale.

„Nici măcar între noile redesenări în cele opt arii de dezvoltare regională.  Şi acolo am făcut analize şi pe trăsături de personalitate, şi pe nivelul de inteligenţă, deci practic nu sunt diferenţe majore. Există o moştenire diferită dar dacă te uiţi la date poţi spune cu curaj că românismul, arhitectura românismului bate şi ardelenismul definit larg şi muntenismul definit larg şi moldovenismul”, a declarat psihologul în emisiunea România te priveşte de pe LOOK PLUS.

Prorector al Universităţii Babeş-Bolyai şi autor al volumului „Psihologia poporului Român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală” – o cercetare derulată între 2005 şi 2015, Daniel David nu s-a ferit să comenteze aprecierile unor intelectuali publici care vorbesc despre diferenţele de esenţă dintre ardeleni, munteni și moldoveni. 

Noi trebuie să facem o distincţie: cum 1) suntem prin prisma unor atribute psihoculturale, cum 2) ne credem prin prisma acelor atribute şi cum 3) am vrea să fim.

 

Ce se întâmplă cu celebrele semafoare?

Dacă în marele oraş de pe Someşul Mic, metropola Ardealului sau oraşul de cinci stele (epitete ale Clujului) nu s-a reuşit – cu toată consultanţa UBB şi UTCN – implementarea unei amărâte optimizări soft la semafoarele din centru (aşa-zisa undă verde), nici comuna sub-urbană Baciu, care aspiră cândva la marea urbanizare prin înglobarea într-o zonă  autentică metropolitană (din păcate, insuficient clarificată de legislaţia actuală), nu se lasă mai prejos.

Dacă în mandatul trecut al primarului Florin Mureşan, demis pe 16 mai anul curent în urma raportului ANI, s-a reuşit implementarea transportului în comun deservit de CTP Cluj-Napoca, iar distribuţia apei potabile de Cluj se va extinde şi în satele aparţinătoare de Baciu, resprectiv Suceagu, Mera + Radaia, în ce priveşte celebrele semafoare inteligente ce se vor amplasa pe DN (cândva) mai avem de aşteptat.

Dacă, după ani de aşteptări, pe 18 septembrie a venit avizul de la CNAIR (doar atât în primă fază, un aviz, căci documentaţia integrală, semnată şi ştampilată, era încă pe drum), abia în octombrie au ajuns şi documentele în format electronic, astfel că Primăria Baciu a reușit să depună la Direcţia Regională Cluj Drumuri şi Poduri toate actele necesare obţinerii autorizaţiei de construire pe Drumul Naţional.

Cine ştie cât va mai dura apoi obţinerea autorizaţiei de amplasare propriu-zisă a semafoarelor de la Consiliul Judeţean, într-o administraţie blocată în propria birocraţie? Nu se ştie, aşadar, când vor putea începe lucrările la stâlpi – ce se ştie sigur este că va mai dura câteva luni, probabil până la prima zăpadă. Până atunci, mai sunt câteva salarii de încasat, prime şi concedii…

Chiar dacă în micuța comună de la periferia Clujului se mai mișcă din când în când câte ceva, viteza (melcului) cu care se rezolvă problemele cetățenilor îi face pe aceștia să aibă impresia că, pentru cei din administrație cel puțin, timpul s-a oprit în loc. Pentru cei care preferă cifrele, proiectul semaforizării inteligente în comuna clujeană Baciu a fost „lansat” oficial în 2016. Și nu vorbim despre 10 semafoare din filmele SF, ci doar de 5 semafoare inteligente (la intersecția drumului de incintă de la Uzina Mecanică / Petrom și strada Observator, intersecția cu strada Jupiter, trecerea de pietoni de la moara Baciu, intersecția de la Napolact şi intersecția cu strada Privighetorii) şi…

… încă 4 semafoare cu buton (pe Aleea Crinului – magazinul Regina, Căminul Cultural Baciu – Poliția Baciu, la Grădinița Baciu şi la Școala Baciu), amplasate la trecerile de pietoni.

Premier/primar – adjective

În timp ce pe Dâmbovița se scria soarta moțiunii de cenzură, după vot, la ora declaraţiilor televizate, în mica comună Baciu de lângă Cluj – localități despărțite de pârâul Valea Seacă – se ținea (din nou) o ședință de consiliu local. Pe ordinea de zi: la punctul 1. retragerea delegării consilierului local care îndeplinește temporar atribuțiile de viceprimar. 

La punctul 2. delegarea unui consilier local pentru a îndeplini temporar atribuțiile de viceprimar, respectiv delegarea unui nou viceprimar, după ce fostul viceprimar Balázs János a luat locul edilului local Ioan Florin Mureșan, demis de prefect după ani de procese cu ANI. În traducere liberă, scopul şedinţei ordinare a fost retragerea delegării consilierului PNL Maier Petru Cosmin, mandatat să preia funcţia de viceprimar și numirea în locul său a președintele PSD Baciu, dl. Leone Ferenț.

Dacă despre soarta moțiunii și a d-nei Dăncilă am putut afla în direct, imediat după votul din Parlament, despre ce s-a întâmplat în Consiliul local Baciu vom afla abia la o zi după ce fapta (amânarea şedinţei prin neprezentarea consilierilor PNL şi UDMR) s-a consumat. Cum se explică faptul că delegarea unui consilier local a expirat după doar două luni nu vom afla, probabil, niciodată.

La fel cum nici problemele micuței comune de lângă Cluj nu se vor rezolva doar prin repetate schimbări administrative. Comuna Baciu are ghinionul de a „găzdui”, la Nădășelu, unul din nodurile autostrăzii Transilvania, pe care primarul Emil Boc o vede drept centură (sau înlocuitor de) ocolitoare a Clujului. De la darea în folosință a nodului de A3, micuța localitate din apropierea Clujului a devenit din ce în ce mai aglomerată și orice mic incident în trafic duce la ambuteiaje care se întind pe mai mulți km. Cu toate proiectele primăriei, nu s-a reușit nici amplasarea „celebrelor” semafoare inteligente, nici realizarea măcar a primei etape a drumului ocolitor pentru mașinile de mare tonaj, care traversează astăzi tot mai lent Baciul.

Dacă Polițist, adjectiv este titlul unei drame realizate la Vaslui, vice-primar, adjectiv este o dramă prin care trec majoritatea localităţilor mici din România. Indiferent cine este primarul sau vicele localităţii, aceștia par, asemeni polițiștilor din film, părți secundare în propoziție – iar singurele obiective realizabile ale unei administraţii mici cum este cea din Baciu sunt cele înșirate mai jos:

  • distribuirea apei potabile în satele Suceagu, Rădaia și Mera (în cadrul unui proiect mai mare al Companiei de apă Someș),
  • asfaltarea drumurilor de câmpie,
  • construirea unei grădinițe noi, moderne și…
  • construirea unei hale agro-alimentare pentru locuitorii comunei Baciu.

Ca și cum timpul s-a oprit în loc, localitatea nu vrea să fie o extensie a metropolei de cinci stele Cluj-Napoca, iar problemele curente de trafic sau amplasarea gunoaielor nu au chiar nicio importanță în viața locuitorilor…