Ce urmează?

Consilierii băceni cu atribuții de primar și vice-primar au publicat azi pe situl primaria-baciu.ro un anunț cu privire la modificările din trafic, sub titlul Schimbare importantă în traficul din Comuna Baciu:

În urma modificărilor implementate în localitatea Baciu, zona Petrom, în perioada 22.11.2019 – 25.11.2019 și a etapelor următoare de sistematizare, care vor fi implementate în perioada următoare, conducerea Primăriei Baciu dorește să mulțumească în mod public CNAIR București, DRDP Cluj, Primăriei Municipiului Cluj Napoca și Inspectoratului de Poliție al Județului Cluj – Serviciul Rutier, care au contribuit la implementarea acestor soluții cu un foarte mare impact asupra traficului din comuna Baciu.

„Sperăm să avem o bună colaborare în continuare  cu toate aceste instituții,  fără de care este aproape imposibil să implementăm soluții eficiente de decongestionare a traficului. Îi asigurăm în mod public de tot sprijinul, ajutorul și cooperarea noastră în tot ceea ce privește soluționarea traficului pe zona Municipiul Cluj Napoca – Comuna Baciu”. Cu stimă, Balazs Janos, Maier Cosmin.

Așadar, dat fiind că se adresează DRDP (societate aflată în faliment) mulțumiri pentru „aceste soluții cu un foarte mare impact”, s-ar putea să mai urmeze ceva, din moment ce se vorbește, chiar pleonastic, despre „etapele următoare de sistematizare, care vor fi implementate în perioada următoare”. Ce urmează, oare – montarea celebrelor semafoare, sau doar mici măsuri administrative?

Conform unui articol publicat în Monitorul de Cluj, DRDP ar fi solicitat Primăriei municipiului Cluj-Napoca darea în administrare a podețului în vederea realizării lucrărilor de reparații. Municipalitatea anunță că, pentru imobilul-pod, s-a emis certificatul de urbanism privind autorizarea executării lucrărilor de reparații și lărgire pod DN 1F. Reprezentanții Primăriei au transmis că:

Valoarea de inventar a bunului propus a fi dat în administrare este de 35.896 lei.

Din documentele municipalității clujene aflăm că:

Se propune recondiționarea și lărgirea podului existent de la două benzi la patru benzi carosabile plus circulațiile pietonale aferente.

Așadar, după ce a fost puțin renovat și inventariat, podețul urmează să fie recondiționat și lărgit. În altă ordine de idei, Primăria Baciu anunță că începând cu data de 25.11.2019 a început montarea de camere de supraveghere la ghenele subterane din localitatea Baciu:

Vă aducem la cunoștință că nepăstrarea curățeniei la punctele de colectare a deșeurilor se sancționează conform Hotărârii Consiliului Local numărul 28 din 05.09.2013 cu amendă între 1000 și 2500 lei.

 

Ce spun băcenii despre semi-ocolitoarea comunei

După reuşita retrasare a benzilor de la ieşirea din Baciu / intrarea în Cluj, din zona podeţului de la Petrom, băcenii au prins gust pentru traficul normal (într-o Românie normală, sic!) şi vor acum să afle ce se mai întâmplă cu semi-ocolitoarea de la intersecția cu Valea Seacă, pe care Primăria nu reușește s-o dea în folosință la mai bine de un an de zile de la anunțul oficial.

Unii cred că va fi doar o frecție la picior de lemn: „până nu se face o centură adevărată: Rădaia/Mera – Muncii/Apahida .. rămâne doar sa mutam problema dintr-o zona în alta …sau să stagnăm un pic mai mult pe la niște semafoare!”, afirmă oamenii pe reţelele de socializare.

„Cine vine de la Oradea şi mere la Bistrita, Baia Mare …defapt spre tot estul ţării, tot prin Baciu şi pe calea Baciului va trece. Până nu vom face un inel ocolitor în jurul Clujului, problema o vom muta doar de la o intersecție la alta sau de pe o stradă pe alta!!!” se mai afirmă.

Una peste alta, experimentul reușit de la podeț (văzut de primarul marelui oraş de pe Someşul Mic drept „vinovat” cu strangularea circulației la ieșire din Cluj) s-a dovedit benefic pentru băceni, și în general marcajul temporar care face 2 benzi de la Jupiter până la pod a degajat calea șoferilor ce coboară de pe nodul A3 de la Nădășelu și vin spre Cluj.

Cât despre ce se va întâmpla la orele amiezii, când se creează ambuteiaje încă de la începutul Căii Baciului, din zona Rompetrol, și până la Petrom, asta e o altă poveste, care nu se va rezolva nici cu lărgirea podului, ci doar cu semafoare inteligente (pentru scurt timp) și apoi cu centuri ocolitoare, care să le ofere oamenilor și alte variante decât aglomerata Cale a Baciului.

Rămâne întrebarea când vor fi date aceste variante ocolitoare în funcțiune, iar până atunci, când vor apărea semafoarele deștepte, pentru că dacă la podețul clujean DRDP s-a mișcat repede, amplasarea semafoarelor din Baciu este tărăgănată nepermis de mult.

 

Un pod prea apropiat

Timpul este cea mai prețioasă resursă, iar observația aceasta se datorează vârstei. Doar când devin conștienți că timpul le este (tot mai) limitat, oamenii ajung să țină cont de această resursă: când citesc un articol, când circulă prin oraș… și ajung să facă accidente ca să câștige 2 secunde, să fie mai repede undeva, indiferent unde – poate chiar ca să stea la o altă coadă sau dop în trafic.

Și străzile unui oraș au limitele lor, limite sesizabile mai ales când numărul de mașini se dublează într-un timp scurt. În plus, le mai găsim şi noi pseudo-limitări, cum ar fi podeţe care le strangulează. Este cazul micului pod de la Petrom-ul situat la ieşirea din Cluj spre Zalău. Acest podeţ este amplasat pe o arteră unică în Europa: pe partea dreaptă, de la Petrom încolo, teritoriul ţine de primăria Baciu, o tăbliţă semnalizând ieşirea din Cluj.

Pe partea stângă cum ieşi din oraş, drumul și terenurile din preajma sa ţin, administrativ vorbind, de municipiul Cluj-Napoca. Asta deoarece la privatizare, cei de la Napolact și-au dorit ca terenurile și clădirile lor să fie în intravilanul metropolei – probabil ca să vândă şi potenţialul imobiliar, nu doar afacerea cu lactate. Dar să revenim la podeţul cu pricina. Acesta era văzut de primarul marelui oraş de pe Someşul Mic drept „vinovat” cu strangularea circulației la ieșire din Cluj.

Deja traficul la intrare/ieșire e dezastru, însă doar din cauza acestui podeț și a altor câteva chestiuni ușor de rezolvat, nu din cauză că nu sunt ei, edilii, în stare să facă drumuri alternative. Ce s-a întâmplat la podeț poate fi doar o gura de aer pentru trafic, și nu o soluție reală – cu atât mai puțin una definitivă, care să rezolve situația zonei. Potrivit DRDP Cluj,

În ceea ce privește extinderea podului existent la patru benzi, este necesară elaborarea unei Expertize Tehnice și a unui Proiect Tehnic de execuție.

Poate peste vreo 5-10 ani, când vor începe (că momentul în care se vor termina nu se știe niciodată) lucrările la Centura Metropolitană. Să reluăm evoluția lucrărilor la acest podeț prea apropiat de Cluj pentru a putea degaja prea mult circulația:

  1. S-a renovat podul „responsabil” cu strangularea circulației, prin îngustarea trotuarelor cu 50 cm. Astfel a fost posibilă apariția, printr-o foarte strânsă aproximare, a încă unei benzi de circulație. Aceasta este precum locurile de parcare din primăria Cluj: 3 mașini pe 2 locuri. Dacă deschizi ușa unei mașini, o lovești pe cea parcată pe locul vecin.
  2. Trasarea unei noi benzi, după cum puteți vedea din imaginile alăturate.
  3. Mutarea stației de autobuz de după Petrom în dreptul stației de carburanți, pentru a nu mai strangula iar circulația 25-30m mai încolo.

Ce avantaje are noua trasare pentru conducătorii auto grăbiți?  Acum aceștia au 3 variante, după ce alimentează de la Petrom și vor să revină în oraș. Intră pe banda de făcut stânga spre spațiul logistic Roxer (fostul CLF) sau spre Salice – în timp ce înainte de trasare aveau obligatoriu la dreapta, și erau nevoiți să întoarcă după trecerea de pietoni.

Acolo s-ar impune un mic giratoriu, dar asta ar presupune și mutarea trecerii de pietoni, deci nu se poate. Să tragi linii pe asfalt e simplu, mai greu e să modernizezi (să refaci) un pod. CNAIR a făcut prin sucursala sa DRDP Cluj o lucrare care ulterior va fi refăcută, după ce (anul viitor) va demara lărgirea podețului:

La podul de pe DN 1F, km 4+918, peste Valea Seacă, pe Calea Baciului, DRDP Cluj a efectuat, în regie, lucrări de sistematizare și îmbunătățire a condițiilor de trafic prin înlocuirea și repoziționarea bordurilor degradate, rezultând lărgirea părții carosabile în zona podului, la 3 benzi, scopul fiind acela de a fluidiza traficul rutier.

Oricât am vrea să nu fim cârcotași și să apreciem realizările administrației (colindița nu-i mai multă, să trăiască cine-ascultă!), nu putem să nu remarcăm că toată aceasta desfășurare de forțe a DRDP Cluj a fost posibilă când a venit vorba de acest podeț (poate fiindcă este la ieșirea din Cluj?), dar nu s-a putut face nimic pentru a ușura ieșirea din Baciu.

S-a tot vorbit de soluții, de semafoare inteligente, care însă nu au încă toate aprobările necesare, adică pe 18 septembrie a venit avizul de la CNAIR, abia în octombrie au ajuns documentele în format electronic, astfel că Primăria Baciu a reușit să depună la Direcţia Regională Cluj Drumuri şi Poduri toate actele necesare obţinerii autorizaţiei de construire pe Drumul Naţional. Întrebarea rămâne: cu podeţul s-a rezolvat într-o săptămână, între două tururi de alegeri prezidențiale. Cu semafoarele de ce nu se poate, de ani de zile?

Accident la ieşire din Baciu

Imagini de la un accident spectaculos produs azi în jurul orei 14,30 la ieşirea din Baciu, mai precis de la intersecţia Căii Baciului cu Valea Seacă. Participanţii la trafic au putut vedea, precum în imaginea de mai jos, un Logan răsucit în mijlocul drumului.

Doi agenţi de circulaţie au dirijat traficul timp de o jumătate de oră, până la apariţia unui vehicul de tractare. Şoferul implicat în accident fie a încercat să iasă de pe Valea Seacă, fiind surprins şi agăţat în partea stângă de un autovehicul care circula spre Baciu, fie a încercat să intre pe Valea Seacă, fiind acroşat de un şofer care se grăbea spre Cluj.

După ce Loganul a fost scos din intersecţie, cei care completau declaraţiile pe maşina Poliţiei erau doi tineri, în timp ce un poliţist de la circulaţie studia bara faţă a Loganului, complet desprinsă de autovehicul. La amenajarea magazinului Lidl de pe Calea Baciului acum 7 ani, în acel loc era prevăzut un sens giratoriu. Chiar şi un cerc trasat pe asfalt, asemeni celor de pe Donath sau de la intrare pe strada Maramureşului ar ajuta la degajarea acestei intersecţii, care nu este una mare, dar devine tot mai aglomerată.

Cu toate acestea, primarul clujean Emil Boc se cramponează în continuare, chiar şi după investirea guvernului liberal Orban, de lărgirea podeţului de dinainte de Petrom, la intrarea în Baciu. Acest podeţ este singura variantă pe care primarul marelui Oraş de pe Someşul Mic o vede ca modalitate de a degaja traficul la intrare/ieşire din Cluj.

Baciu, sat fără câini…

După cum mai mult ca sigur ați aflat, comuna Baciu de lângă Cluj a rămas de câteva luni fără primar, după ce acesta a fost demis de prefect din cauză că a pierdut procesele cu ANI. La sfârşitul acestei săptămâni, vicele János J. Balázs, cel care a îndeplinit timp de 8 luni atribuțiile primarului, a fost expulzat în urma unei ședințe extraordinare din organizația locală a PSD, cu titlu de sancțiune.

Iată mai jos cum comentează persoana în cauză situaţia (comentariul a fost postat pe pe grupul liber de facebook al comunei). Țin să precizez următoarele:

Da, am fost exclus din PSD Baciu. Mi s-au comunicat și motivele, sigur motivele sunt politice (doar vorbim de o organizație politică), nu am fost exclus din corul bisericii.

„În ceea ce privește contractul invocat în discuțiile din presă și pe rețelele de socializare țin să vă informez că nu s-a materializat niciun contract de genul. În ceea ce privește discuțiile tip cine pe cine a chemat și dacă a chemat mi se par irelevante”.

Să nu vă așteptați de la mine la replici acide sau răutăcioase la adresa nimănui. Nu este felul meu de a fi. Dacă am câte ceva de reproșat cuiva o fac în privat, nu caut să mă cert în public. Nu am nimic să-mi reproșez, viața merge înainte.

Un răspuns sec, echilibrat, de om supărat şi dezamăgit de politică. În acest weekend, pe grupurile de facebook din Baciu (unul dintre ele fiind administrat de către fostul primar) cetăţenii şi-au exprimat nedumerirea cu privire la haosul administrativ din comună. Există soluții propuse în urmă cu mai bine trei ani de zile și neimplementate, chiar și cu o echipă completă la Primărie.

Ce șanse mai are comuna de la periferia Clujului, nu să țină pasul cu dezvoltarea orașului, dar măcar să funcționeze eficient, cu tot acest vârtej administrativ? De care, în treacăt fie spus, vor „beneficia” în curând și localități cu primari PSD precum Gherla sau Turda, fie din cauză de incompatibilitate constatată de ANI, fie datorită neînțelegerilor cu noua conducere județeană a partidului.

Stop joc pentru vicele Balázs János ?

Abia delegat prin HCL cu atribuțiile primarului demis de prefect din comuna Baciu, vicele Balázs János a fost exclus din PSD, în urma unei ședințe fulger a organizaţiei locale, care a avut loc joi, 31 octombrie.  Scopul şedinţelor (ordinare sau extraordinare) în care se luptă de câteva luni consilierii din primăria Baciu, este schimbarea cât mai rapidă a consilierilor mai puţin obedienţi, pentru că în curând – cu 6 luni înainte de alegerile locale – aceste schimbări nu vor mai fi permise de legislaţie.

Biroul organizaţiei locale PSD Baciu, reprezentată prin preşedinte Ferent Leone, reunit în şedinta din data de 31.10.2019, ora 12, în localitatea Baciu, în prezenţa majoritatii membrilor săi, fiind legal convocat si statutar întrunit, precum şi în prezenţa domnului Balazs Janos, în temeiul prevederilor art. 30 alin.6, alin.7, a art.31 alin.4 şi a art.65 alin.5 şi 18 din Statutul PSD, adoptă cu majoritate de voturi din cei prezenţi, prezenta Hotărâre, prin care se hotărăşte excluderea domnului Balazs Janos din cadrul Partidului Social Democrat, cu titlu de sancţiune.

Obiectivul principal al acestor lupte interne pare a fi – din nou – înlocuirea consilierului PNL Maier ca viceprimar (retragerea atribuţiilor acordate prin HCL) şi înlocuirea sa cu Leone Ferent. Dacă vicele Balázs Ianos a încurcat printr-o singură vorbă disciplina de partid, a şi fost exclus din PSD – cu titlu de sancţiune.

Excluderea viceprimarului din Baciu vine la doua zile după ce actualdecluj.ro a scris că Balázs nu va achita din bani publici consultanţa solicitată de  avocatul PSD Cluj, Vladimir Mătușan. Numai că aceste sancţiuni ar trebui să se aplice gradual, funcţie de gravitatea faptei – nu să-ţi excluzi din prima un membru vechi. Conform statutului partidului, aleșii locali pot fi excluși doar cu acordul CEx (adică de la nivel central), însă acest aspect se pare că n-a contat foarte mult pentru șeful organizației locale, menţionează sursa citată.

Dar este treaba PSD cum îşi administrează filiala locală. N-ar fi exclus ca foştii colegi să-i fi făcut de fapt vicelui un serviciu. Acesta ar putea aduna în urma acestor peripeţii un capital de simpatie uşor de convertit electoral, dacă se va găsi vreun partid inspirat să-l pună pe lista de candidaţi, măcar pentru a mai câştiga nişte voturi. I-am cerut d-lui  Balázs János să comenteze evenimentul de ieri pentru Buletinul de Baciu, dar s-a abţinut:

Îmi cer scuze, momentan nu doresc să declar nimic. Sunt prea supărat şi dezamăgit. Poate mai încolo când o să pot să judec normal la rece.

Ce știe dl. Boc și nu știm noi

Acum câteva zile primarul Boc s-a lăudat că știe că toți știu (sic!) de ani de zile despre podul care îngustează traficul spre Baciu, dar nimeni nu face nimic  (dublă negație, dublu sic!):

Poate se vor debloca și acolo la Compania de Drumuri Naționale, la podețul de la Petrom, de pe Calea Baciului, unde te îngustezi instant. Vii și dai într-un podeț care ține de Drumurile Naționale. De trei ani de zile tot facem demersuri și tot ne amână. Asta mă enervează în România…

…și discursul populist continuă pe aceleași coordonate. Un filozof ca Socrate, care iubea paradoxurile, a preferat s-o spună pe scurt: știu că nu știu nimic. Ce a demonstrat dl. Boc (absolvent, printre altele, și de filozofie) prin această scurtă alocație a fost că tot ce știe despre Cluj se oprește înainte de podețul de la Petrom, unde circulația se îngustează din cauză că nu mai sunt două benzi pe sens, nu de altceva…

Iar lărgirea podețului n-ar face altceva decât să mute problema 25-30 metri mai încolo, la trecerea de pietoni de celalaltă parte a Petrom. Cum se cheamă asta, micro-management, sau micro-administraţie? Dar în Republica Simulată România, toți, dar absolut toți edilii sunt campioni la sportul tipic, deprins de la tov. Petrov și alții ca el: pasarea responsabilității.

Alții sunt vinovați, nu ei. Da, traficul e dezastru, însă doar din cauza acestui podeț și a altor câteva chestiuni ușor de rezolvat, nu din cauză că nu sunt ei în stare să facă drumuri alternative.

Exact asta mai lipsea acum, în prag de iarnă – lucrul la podețul de după Petrom și restricționarea traficului pe un singur sens prin alternanță, și sigur că s-ar fi găsit un semafor mai mult sau mai puțin inteligent pentru asta…

Iar până la urmă, oricât ar vorbi primarii de orașe sau comune de poduri, podețe, semafoare inteligente și alte bazaconii salvatoare, realitatea este că edilii devin tot mai străvezii în discurs şi interese. Iar câtă vreme nu vine un investitor privat să le ceară deblocarea circulaţiei, aceştia nici că vor mai face excepţii precum în Sopor, unde au promis PUZ de la zero pentru un cartier modern.

Pentru că şi în politică e precum în reclama aceea veche de la Adidas Torsion: dacă vrei, poţi! Dacă nu, inventezi podeţe vinovate, ca să vadă lumea că te pricepi… sau nu?

Autostrada ca refugiu?

Bine că are comuna Baciu nod de autostradă, ca să poţi (încerca) să fugi pe  după el. În cursul zilei de marți, una cu multe maşini de poliție ieșite pe traseu (acţiune a IPJ Cluj) poliţiştii din Baciu au remarcat în trafic un bărbat de 50 de ani care, la vederea autospecialei, a renunţat la manevra de schimbare a direcţiei de deplasare şi a demarat spre ieşirea din comună, pe sensul de deplasare Cluj-Napoca spre Zalău.

Potrivit comunicatului IPJ Cluj, poliţiştii de la Secţia 3 Baciu au pornit în urmărirea şoferului din maşina suspectă, ajungându-l pe DN 1 F în apropierea sensului giratoriu de la intrarea pe autostrada A3 Nădăşelu. IPJ Cluj transmite că:

În urma verificărilor efectuate, poliţiştii au constatat faptul că bărbatul aflat la volan avea dreptul de a conduce suspendat, iar la solicitarea făcută de poliţişti, prin care i s-a cerut să-i însoţească la sediul unităţii de poliţie, acesta a refuzat devenind recalcitrant, fapt care a impus imobilizarea şi încătuşarea bărbatului.

Bărbatul a fost reținut pentru o perioadă de 24 de ore, urmând ca la expirarea acesteia, să fie prezentat în faţa magistraţilor în vederea dispunerii altei măsuri preventive. Ieri, 15 octombrie, polițiști au organizat 228 de acțiuni, pentru prevenirea faptelor antisociale şi menţinerea ordinii şi siguranţei publice. Potrivit comunicatului IGPR:

Acțiunile pentru siguranța comunității de ieri au avut ca rezultat depistarea a 23 de  urmăriți și prinderea în flagrant delict a 126 de persoane. În trafic, pentru neregulile rutiere, peste 420 de conducători auto au rămas fără permis. De asemenea, au fost dispuse 61 de măsuri preventive.

În trafic, poliţiştii rutieri au constatat 113 infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice. În cazul a 428 de conducători auto s-a reținut permisul de conducere, pentru abaterile constatate, fiind retrase și 241 de certificate de înmatriculare. Citiţi comunicatul complet aici.

 

Comunităţi şi naţionalism local în Clujul contemporan

Acest articol este un ciot, după cum spune adesea enciclopedia electronică Wikipedia. Un articol de presă (fie ea și locală, adică relativ minoră) conține câteva informații de moment, nu adevăruri absolute. Aceste informații pot fi mai mult sau mai puțin actuale și se pot adresa unor categorii diferite de cititori: unii mai avizați, alţii mai puţin… Dar cum și cei mai putin avizați au dreptul la informare, articolele pot conține informații detaliate sau nu, și așa mai departe.

Județul Cluj are 5 municipii, un oraș și 74 de comune. Municipiile se știu, orașul este Huedin, iar în 1989, era cât pe ce ca și Gilăul să devină oraș, aproape că avea condițiile (liceu, etc) dar edilii au decis că fondurile rurale pentru infrastructură sunt mai ușor de accesat, așa că au stat ce-au stat, au analizat și-au rămas comuna de pe locul 4. Din cele 74 de comune, primele trei sunt Floreşti, Apahida şi Baciu și Gilău – iar toate trei au crescut ca urmare a suburbanizării (extinderii) Clujului.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Apahida se cifra atunci la 10.685, iar cea a comunei Baciu la 10.065 de locuitori. Foarte probabil că azi cifra locuitorilor a crescut în ambele comune.  După (de)căderea naționalismului, acesta a fost înlocuit de patriotismul local, care funcționează şi-n localităţile cu 400.000, ca şi-n cele cu 10-15.000 de locuitori. Și asta e bine, pentru că oamenii ajung să îndrăgească locurile unde trăiesc, chiar dacă acestea sunt la periferia marilor orașe și, ca atare, își petrec tot mai mult timp în trafic, pe măsură ce oraşul înghite suburbie după suburbie.

De remarcat însă, în paralel cu patriotismul local, un curent care se manifestă tot mai mai explicit în rândurile românilor, care în ultimul secol au fost oarecum privilegiați, în Ardeal, față de maghiari sau germani – cel puţin în privința accesului la funcții administrative și față de prezența limbii române în spațiul public și în media de stat. Mai ales pe facebook şi în media online apar postări și articole al căror laitmotiv îl constituie ideea (încă nu foarte elaborată) conform căreia ardelenii și bănățenii ar prospera și europeniza mai bine dacă influențele și ingerințele Bucureștiului în „treburile interne” ale Transilvaniei ar fi mai reduse.

Acest curent se numeşte transilvanism, şi nu diferă foarte mult de certurile pe internet (și pe stadioane) purtate de suporterii unor echipe de fotbal din București cu cei din Ardeal, cu ocazia meciurilor dintre ele. Asistăm așadar la un curent recuperare a valorilor și a trecutului transilvan multicultural de către noi, românii? Sau sunt fărâme rămase dintr-un trecut naţionalist?

Părerea – subiectivă, desigur – a autorului este că există un spirit al provinciei care se pierde în toată disputa asta minoră: Ardeal versus România, marele Oraș versus Capitala, comuna mare 2 versus comuna mai mică 3, şi aşa mai departe. Care-ar fi acest „spirit”? Sub aspect moral, unul de așezare sănătoasă și responsabilă, până la austeritate chiar. Una prosperă, desigur, dar o bogăție de ansamblu, nu una ostentativă. În niciun caz un lux opulent, care să intre în contrast cu sărăcia celorlalți.

Privit în această lumină, transilvanismul, ca orice altă formă de patriotism local,  nu este altceva decât o persuasiune la adresa ardelenilor, pentru a-i convinge că sunt superiori „sudiştilor” şi că ar fi cazul să se rupă de ei. Însă, potrivit psihologului Daniel David de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca, astăzi nu mai există diferenţe majore între provinciile istorice din punct de vedere al valorilor psihoculturale.

„Nici măcar între noile redesenări în cele opt arii de dezvoltare regională.  Şi acolo am făcut analize şi pe trăsături de personalitate, şi pe nivelul de inteligenţă, deci practic nu sunt diferenţe majore. Există o moştenire diferită dar dacă te uiţi la date poţi spune cu curaj că românismul, arhitectura românismului bate şi ardelenismul definit larg şi muntenismul definit larg şi moldovenismul”, a declarat psihologul în emisiunea România te priveşte de pe LOOK PLUS.

Prorector al Universităţii Babeş-Bolyai şi autor al volumului „Psihologia poporului Român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală” – o cercetare derulată între 2005 şi 2015, Daniel David nu s-a ferit să comenteze aprecierile unor intelectuali publici care vorbesc despre diferenţele de esenţă dintre ardeleni, munteni și moldoveni. 

Noi trebuie să facem o distincţie: cum 1) suntem prin prisma unor atribute psihoculturale, cum 2) ne credem prin prisma acelor atribute şi cum 3) am vrea să fim.

 

Ce se întâmplă cu celebrele semafoare?

Dacă în marele oraş de pe Someşul Mic, metropola Ardealului sau oraşul de cinci stele (epitete ale Clujului) nu s-a reuşit – cu toată consultanţa UBB şi UTCN – implementarea unei amărâte optimizări soft la semafoarele din centru (aşa-zisa undă verde), nici comuna sub-urbană Baciu, care aspiră cândva la marea urbanizare prin înglobarea într-o zonă  autentică metropolitană (din păcate, insuficient clarificată de legislaţia actuală), nu se lasă mai prejos.

Dacă în mandatul trecut al primarului Florin Mureşan, demis pe 16 mai anul curent în urma raportului ANI, s-a reuşit implementarea transportului în comun deservit de CTP Cluj-Napoca, iar distribuţia apei potabile de Cluj se va extinde şi în satele aparţinătoare de Baciu, resprectiv Suceagu, Mera + Radaia, în ce priveşte celebrele semafoare inteligente ce se vor amplasa pe DN (cândva) mai avem de aşteptat.

Dacă, după ani de aşteptări, pe 18 septembrie a venit avizul de la CNAIR (doar atât în primă fază, un aviz, căci documentaţia integrală, semnată şi ştampilată, era încă pe drum), abia în octombrie au ajuns şi documentele în format electronic, astfel că Primăria Baciu a reușit să depună la Direcţia Regională Cluj Drumuri şi Poduri toate actele necesare obţinerii autorizaţiei de construire pe Drumul Naţional.

Cine ştie cât va mai dura apoi obţinerea autorizaţiei de amplasare propriu-zisă a semafoarelor de la Consiliul Judeţean, într-o administraţie blocată în propria birocraţie? Nu se ştie, aşadar, când vor putea începe lucrările la stâlpi – ce se ştie sigur este că va mai dura câteva luni, probabil până la prima zăpadă. Până atunci, mai sunt câteva salarii de încasat, prime şi concedii…

Chiar dacă în micuța comună de la periferia Clujului se mai mișcă din când în când câte ceva, viteza (melcului) cu care se rezolvă problemele cetățenilor îi face pe aceștia să aibă impresia că, pentru cei din administrație cel puțin, timpul s-a oprit în loc. Pentru cei care preferă cifrele, proiectul semaforizării inteligente în comuna clujeană Baciu a fost „lansat” oficial în 2016. Și nu vorbim despre 10 semafoare din filmele SF, ci doar de 5 semafoare inteligente (la intersecția drumului de incintă de la Uzina Mecanică / Petrom și strada Observator, intersecția cu strada Jupiter, trecerea de pietoni de la moara Baciu, intersecția de la Napolact şi intersecția cu strada Privighetorii) şi…

… încă 4 semafoare cu buton (pe Aleea Crinului – magazinul Regina, Căminul Cultural Baciu – Poliția Baciu, la Grădinița Baciu şi la Școala Baciu), amplasate la trecerile de pietoni.